România riscă un colaps energetic în 2026: AUR cere amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune
AUR avertizează că România poate pierde 1.000 MW în 2026 dacă termocentralele pe cărbune sunt închise. Guvernul negociază cu UE amânarea calendarului.
România intră într-o zonă de risc energetic major. Închiderea termocentralelor pe cărbune, prevăzută pentru 2026, ar putea lăsa sistemul energetic fără aproape 1.000 MW, avertizează AUR. În timp ce Guvernul negociază cu Bruxelles modificarea calendarului, opoziția acuză lipsa de măsuri concrete și avertizează că țara ar putea ajunge în pragul unei crize energetice cu efecte directe asupra prețurilor și securității naționale.
Criza energetică din 2026: ce se întâmplă cu termocentralele din România
România intră într-o perioadă critică pe piața energiei. Formațiunea AUR avertizează că țara riscă un colaps energetic în 2026 dacă termocentralele pe cărbune vor fi închise conform legislației actuale, adoptate în urma negocierilor cu Comisia Europeană. Senatorul Petrișor Peiu susține că România poate pierde aproape 1.000 MW din sistemul energetic național, ceea ce ar duce la scumpiri masive și instabilitate energetică.
Pentru context suplimentar despre modul în care România gestionează producția și consumul de energie, vezi și analiza noastră: centrala termică pe lemne – alegerea economică și eficientă.
AUR cere amânarea termenelor de închidere
Într-o conferință de presă susținută la Parlament, AUR a anunțat depunerea unei inițiative legislative prin care solicită prelungirea termenelor de funcționare a grupurilor energetice pe cărbune și extinderea calendarului de finalizare a centralelor pe gaz de la Ișalnița și Turceni.
Conform legii actuale, România trebuie să renunțe complet la producția de energie pe bază de cărbune până la 1 ianuarie 2026. Senatorul Peiu afirmă că Guvernul nu a făcut „niciun demers instituțional” pentru a evita pierderea capacităților energetice.
Deficit de 1.000 MW și explozie a prețurilor
AUR avertizează că aplicarea legii în forma actuală ar duce la o reducere drastică a capacității de producție, cu un deficit de aproape 1.000 MW în sistemul energetic național. Acest lucru ar putea provoca scumpiri masive la energie și vulnerabilitate în perioadele de consum ridicat.
Guvernul negociază cu UE modificarea calendarului
În paralel, Profit.ro a dezvăluit că România negociază cu Comisia Europeană modificarea graficului de închidere a termocentralelor. Noul plan prevede închiderea a doar 1.045 MW până la finalul lui 2025, față de 1.755 MW cât prevedea legislația inițială. Mai mult, 710 MW de capacități pe lignit ar urma să fie menținute în funcțiune până la 31 august 2026.
ANRE ar urma să primească dreptul de a modifica sau retrage licențele energetice ale operatorilor care nu se conformează noilor reguli.
România cere amânarea închiderii până în 2030
Într-un alt demers, România a cerut Uniunii Europene amânarea închiderii centralelor pe cărbune până în 2030, invocând riscuri majore pentru securitatea energetică, facturi mai mari și posibilitatea unor pene de curent în perioadele de vârf.
Guvernul susține că proiectele alternative — eolian, solar, stocare, gaz — nu sunt încă pregătite să acopere cererea națională.
Concluzie
România se află într-un moment critic: legislația europeană cere renunțarea rapidă la cărbune, în timp ce infrastructura energetică națională nu este pregătită pentru tranziție. AUR cere amânarea termenelor, Guvernul negociază modificări, iar experții avertizează că orice decizie va avea consecințe majore asupra prețurilor și securității energetice.
În următoarele luni, România trebuie să decidă dacă accelerează tranziția verde sau prelungește viața termocentralelor pentru a evita o criză energetică în 2026.
Articole din aceeași categorie
Comentarii
Comentarii